Paltinis
Paltinisul a fost prima statiune din Muntii Carpati, fiind si cea situata la cea mai mare altitudine (1450m). Numele german al statiunii a fost dat de izvorul HOHE RINNE, lânga care s-au ridicat primele trei cladiri ale Casei de Cura (Kurhaus auf der Hohen Rinne). Numele românesc PALTINIS provine de la vârful cu acelasi nume, având la origine paltinii care cresteau in zona.
Constructia primelor cladiri a fost începuta in 1892 de catre Siebenbuergischer Karpatenverein (SKV), ele urmand sa ramana 50 de ani in exploatarea gratuita a S.K.V. In 1942, la expirarea contractului, S.K.V. a pierdut licitatia pentru reinnoirea acestuia in favoarea Universitatii din Cluj, refugiata la Sibiu.
Arhitectura primelor vile din lemn de la Kurhaus auf der HOHEN RINNE a fost inspirata din cea a cabanelor alpine din Tirolul austriac.
La 1900, statiunea atinsese o anumita maturitate si era de multi considerata ”cel mai frumos loc din muntii de la rasarit de Karlovy Vary”... Aici se tratau afectiunile pulmonare, nevrozele, oaspetii beneficiind inca de la inceput de proceduri balneare in functie de afectiuni.
Pâna la Primul Razboi Mondial s-a dat o deosebita atentie amenajarii mediului natural din jurul statiunii si pe langa cabanele ridicate de SKV s-au construit o serie de vile particulare, statiunea cunoscand o extindere constanta. In 1926/1927 s-a organizat primul sezon de iarna din istoria statiunii.
Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, S.K.V.-ul a fost desfiintat. Cabanele au intrat in posesia sindicatelor si intrepriderilor. In anii ’60 si ’70 s-au facut renovari si au aparut noi spatii de cazare iar organizarea ’turismului de masa’ a facut ca Paltinisul sa aiba aproape tot timpul vizitatori. In anii ’70 si ’80, in pofida lipsurilor si a politicii de sistematizare din alte locuri, statiunea si-a pastrat aspectul si farmecul. Vechile cabane au fost conservate. Toate vilele de la ”Kurhaus auf der Hohen Rinne” au supravietuit epocii comuniste.
Unul dintre punctele marcante din istoria Paltinisului il constituie faptul ca aici si-a petrecut ultimii ani din viaţă marele filozof Constantin Noica. Locuinţa lui a devenit loc de pelerinaj şi de dialog de tip socratic pentru admiratorii şi discipolii săi (vezi Jurnalul de la Păltiniş de Gabriel Liiceanu). La moartea sa, la 4 decembrie 1987, Noica este înmormântat la Schitul din apropierea Păltinişului, lîngă biserica cu hramul "Schimbarea la faţă" (construit in 1928 la intiativa Mitropolitului Nicolae Balan al Ardealului).
In prezent, Paltinisul se afla in continua dezvoltare, extindere si modernizare. El este destinatia ideala pentru turismul de relaxare, de refacere si pentru turismul de afaceri, care a favorizat transformarea sa intr-o statiune pentru toate anotimpurile.
 |
|
|
|
Prima pagina
Contact
